Instanta a anulat Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre Autostrada A1. Decizia este definitiva. Ce se intampla mai departe cu pasajul de la Ciurel

„Solutia Curtii de Apel Bucuresti aneantizeaza eforturile PMB de a duce la bun sfarsit procedura de expropriere atat de necesara pentru continuarea lucrarilor drumului expres Splaiul Independentei – Ciurel – Autostrada Bucuresti-Pitesti daca ar fi sa-l citam pe arhitectul sef al capitalei Gheorghe Patrascu – cf. Hotnews (21 iulie 2011) „Avem nevoie de PUZ doar pentru a declara obiectivul de utilitate publica si a face exproprierile si pentru a detalia traseul penetratiei acolo unde PUG-ul nu o face”, a declarat Dumitru Dobrev, avocatul care ii reprezinta pe cetateni, pentru HotNews.ro.

 

de Catiusa Ivanov     HotNews.ro
Joi, 11 februarie 2016, 14:30 Actualitate | Administratie Locala
Pilonii podului de la Ciurel
Pilonii podului de la Ciurel
Foto: Hotnews
Curtea de Apel a respins recursul Primariei Capitalei si a anulat pe 10 februarie Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre Autostrada A1, ce ar urma sa porneasca de la Ciurel si sa ajunga la autostrada, dincolo de soseaua de centura. Proiectul include pasajul de la Ciurel.  Procesul a fost intentat de mai multe familii care detin proprietati pe traseul acestei artere. Sentinta este definitiva.

In plus, in luna noiembrie 2015, Tribunalul Bucuresti a decis anularea autorizatiei de construire emisa in 2014 de Primaria Capitalei pentru pasajul de la Ciurel pentru ca primaria condusa de primarul Sorin Oprescu a emis acest document in regim de urgenta. Instanta a aratat ca nu era nici o urgenta, asa cum este ea definita de lege. In plus, autorizatia nu are la baza un Plan Urbanistic Zonal, potrivit motivatiei instantei, planul urbanistic anulat acum fiind emis dupa ce s-a emis autorizatia. Instanta a cerut demolarea lucrarilor efectuate in baza autorizatiei. Decizia Tribunalului nu este definitiva. Procesul a fost pornit de un proprietar din zona, Danes Mihai, nemultumit de faptul ca piciorul podului se inalta la cativa metri de proprietatea lui si ii afecteaza viata si dreptul de proprietate. In plus, prima autorizatie de construire emisa pentru pasajul de la Ciurel, parte din drumul expres, a fost anulata de instanta, insa Primaria Capitalei a emis inca doua autorizatii pentru a putea continua lucrarea.In prezent, pasajul de la Ciurel este realizat in proportie de 40%, potrivit informatiilor furnizate de municipalitate, si s-ar putea ajunge pana la obtinerea demolarii in instanta din cauza ca Primaria Capitalei nu a parcurs traseul legal de aprobare a lucrarii. Ramane de vazut cine va plati daca se va ajunge in aceasta situatie, pana in prezent valoarea lucrarilor decontate de primarie fiind de circa 90 milioane lei.”Nodul Virtutii este estimat a se finaliza la sfarsitul anului 2016″, au declarat reprezentantii municipalitatii la finalul anului 2015 pentru HotNews.ro. In bugetul pe anul 2016, Primaria Capitalei vrea sa aloce pentru aceasta lucrare circa  40 milioane lei.

De ce au cerut cetatenii anularea planului urbanistic al proiectului

Cetatenii din zona si societatea civila au declarat in nenumarate randuri ca se opun proiectului din urmatoarele motive:

  • este inutil, existand variante mai ieftine si care s-ar putea realiza mult mai rapid. „Printre solutii se numara realizarea unei strapungeri care sa continue strada Preciziei pana in centura Capitalei, realizarea unei strapungeri pe strada Liniei, unde se afla o cale ferata abandonata si unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea drumului pana la centura. O alta solutie ar fi realizarea unei strapungeri in continuarea bulevardului Timisoara, aceasta ar avea cateva sute de metri pana la centura si s-ar putea realiza foarte rapid. Toate aceste rute alternative ar duce la decongestionarea bulevardului Iuliu Maniu, fara sa fie nevoie de acest proiect megalomanic (drumul expres spre autostrada A1, n.r.)”, a declarat Victor Rausse, unul dintre cetatenii afectati de proiect.
  • nu va duce la rezolvarea problemelor de trafic, aglomerand centrul Capitalei. „Acest PUZ decongestioneaza intr-adevar bd-ul Iuliu Maniu, dar va conduce tot traficul spre centrul Capitalei, deoarece soferii care vin de pe A1 si de pe soseaua de centura vor trece podul de la Ciurel, vor merge pe Splaiul Independentei si vor trece prin zona Unirii spre autostrada Bucuresti – Constanta. De asemenea, drumul va crea o descarcare majora pe soseaua Virtutii, un drum important care leaga Drumul Taberei de nordul Capitalei”, a mai declarat Rausse.
  • trece la doar 7 metri de uzina de apa de la Rosu, unde sunt niste bazine imense de apa descoperite pe care smogul facut de masinile de pe drum le vor polua.
  • proiectul nu are studiu de trafic, singurul studiu in acest sens fiind JICA, un studiu realizat de japonezi in 2000 si care nu recomanda acest proiect drept o solutie viabila.

„Solutia Curtii de Apel Bucuresti aneantizeaza eforturile PMB de a duce la bun sfarsit procedura de expropriere atat de necesara pentru continuarea lucrarilor drumului expres Splaiul Independentei – Ciurel – Autostrada Bucuresti-Pitesti daca ar fi sa-l citam pe arhitectul sef al capitalei Gheorghe Patrascu – cf. Hotnews (21 iulie 2011) „Avem nevoie de PUZ doar pentru a declara obiectivul de utilitate publica si a face exproprierile si pentru a detalia traseul penetratiei acolo unde PUG-ul nu o face”, a declarat Dumitru Dobrev, avocatul care ii reprezinta pe cetateni, pentru HotNews.ro.

Istoric proiect

Primaria Capitalei a demarat lucrarile la drumul expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti in 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectiva, artera,  de 8,3 km, ar fi urmat sa faca legatura  intre Splaiul Independentei si autostrada A1.

Licitatia pentru executarea lucrarii a fost castigata de catre consortiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014.

Lucrarile la pasajul de la Ciurel au inceput, in baza unei autorizatii emise in regim de urgenta, si fara sa existe un Plan Urbanistic Zonal aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (Planul urbanistic a fost aprobat abia in august 2012) care sa stabileasca exact traseul bulevardului, asa cum prevede legea, si fara sa existe o dezbatere publica serioasa asupra necesitatii proiectului si daca cetatenii din zona doresc sau nu un asemenea proiect. In plus, desi reprezentantii municipalitatii au spus ca se vor expropria 40 de hectare de teren, cetatenii din zona nu stiau cine va fi expropriat si nici in ce conditii.  De asemenea, lucrarile au inceput fara sa existe banii necesari, iar la cateva luni dupa ce a inceput santierul, au fost sistate din lipsa de fonduri, din pasaj fiind realizat doar un pilon si fundatia pentru altul.

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, la sfarsitul lunii august 2012, traseul noului drum expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti (penetratia Splaiul Independentei – Ciurel – Autostrada Bucuresti – Pitesti), desi lucrarile la Pasajul Ciurel, parte din proiect erau incepute inca din 2010.

Potrivit Planului Urbanistic Zonal aprobat de consilieri drumul expres va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.

Pe parcursul lucrarii vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 – Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla. In total, drumul express va avea o lungime de circa 8,3 km, trei benzi pe sens si se estimeaza ca va costa 138 milioane de euro. Lucrarea a inceput in 2010, prin demararea lucrarilor la Podul Ciurel, desi Planul Urbanistic Zonal inca nu fusese aprobat de Consiliul General. Lucrarea este realizata de consortiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, in calitate de proiectant. Termenul estimat pentru finalizare este de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014. Pentru realizarea proiectului trebuie expropriatate 40 de hectare de teren, proprietate privata.

Istoric decizii instanta

Tribunalul Bucuresti a anulat, in iulie 2012, prima autorizatie de construire pentru pasajul de la Ciurel, emisa de Primaria Capitalei in regim de urgenta. Procesul a fost pornit de un proprietar din zona, Danes Mihai. In noiembrie 2013, sentinta a devenit definitiva.

In februarie 2013, si Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului a fost suspendat in instanta, de un grup de cetateni din zona  care nu sunt de acord cu acest proiect. Intre timp insa, sfidand cetatenii si instanta, Primaria Capitalei a emis o noua autorizatie pentru acest pasaj, in august 2013.


Situatii similare

O situatie similara este si in cazul largirii strzilor Buzesti si Berzei, unde Asociatia Salvati Bucurestiul a reusit in instanta anularea planului urbanistic si a unor autorizatii de construire emise ilegal de municipalitate.