Clotilde Armand la Curtea Constituțională, asistată de Dumitru Dobrev!

Pentru cine nu știe deja, Dumitru Dobrev, membru fondator al partidului Uniunea Salvați Bucureștiul și candidat la demnități publice pe listele acestui partid, acum pe punctul de a fi validat pe post de consilier în Consiliul Local al Capitalei, este și unul dintre principalii susținători ai Clotildei Armand, care a fost la un pas să ajungă primarul ales al Sectorului 1.

Acționând în calitate de avocat, în susținerea contestației lui Clotilde Armand la legea electorală în dosar 25597/299/2016, și invocând faptul ca un primar ales de către 10% din electorat nu poate fi reprezentativ, Dumitru a reușit la 14.06.2016 să obțină din partea Judecătoriei Sectorului 1 sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 101 alin. (2) şi alin.(3) din Legea nr.115/2015, prin raportare la prevederile art. 36 alin.(1), art.37 alin.(1), art.2 alin.(1) şi art.120 alin.(1) din Constituția României – ce în esență vizează tot controversa legitimității alegerii primarilor printr-un singur tur de scrutin!

Urmare a acestei sesizări, demersurile jurnalistului Liviu Avram nu au fost în zadar și C.C.R. va trebui de această dată să examineze pe fond excepția de neconstituționalitate a controversatelor articole din Legea nr. 115/2015.

Art. 101. din Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
(1) Pentru funcţia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripţie.
(2) Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
(3) În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie.

Magistraţii au motivat decizia susţinând că „sistemul de alegere al primarului, prevăzut de art.101 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/2015, este lipsit de reprezentativitate, acesta putand fi ales din primul tur de scrutin cu mai puţin de 50% din voturi, nemaiexistând un al doilea tur de scrutin”.

„Instanţa constată că atribuirea mandatului candidatului care nu a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, dar care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate (majoritate simpla), deschide calea câştigării alegerilor de către un candidat care nu reprezintă interesele comune ale majorităţii persoanelor care s-au prezentat la urne”, se mai arată în motivarea.

Potrivit magistraţilor „în măsura în care o categorie omogenă şi majoritara de alegatori este pusa în situaţia de a alege între doi sau mai mulţi candidaţi având un profil asemănător (care au toate trăsăturile pentru a duce la îndeplinire necesităţile majorităţii absolute a alegătorilor), şansele ca această categorie de alegatori să desemneze un primar scad direct proporţional cu numărul unor astfel de candidaţi înscrişi pe listele electorale şi, ca un corolar al acestei situaţii, în ipoteza în care categoriei minoritare de alegători i se oferă posibilitatea de a alege un singur candidat, şansele acestui candidat de a fi ales primar cresc pe masura ce electoratul majoritar este tot mai divizat”.

„Aşadar, sistemul de alegere a primarului instituit prin art.101 alin.2 din Legea nr.115/2015 nu are ca efect desemnarea celui mai potrivit si reprezentativ candidat, ci a celui al carui electorat este mai puţin divizat, divizare care poate fi influenţata şi de partidele politice, cum ar fi, cu titlu de exemplu, prin încheierea unor alianţe pentru desemnarea unui candidat comun. Prin urmare, sistemul de alegere a primarului prevăzut în art.101 alin.2 din Legea nr.115/2015 creează premisele ca administrarea unităţii administrativ teritoriale să se realizeze de către un candidat nereprezentativ şi în dezacord cu interesele majorităţii alegatorilor”, mai susţin magistraţii în motivarea deciziei de a sesiza CCR.

În acest context, este încălcat atât dreptul de a alege, care este exprimat în Constituţie prin denumirea drept de vot, cat si dreptul candidaţilor de a fi aleşi primari, dată fiind legătură strânsă între cele două drepturi. Ca o consecinţă, acest tip de scrutin este susceptibil de a încălca principiul autonomiei locale, consacrat de art.120 alin.(1) din Constituţie, precum şi modul de realizare a acestei autonomii (art.121 din Constituţie).