Curtea de Apel Timișoara. Obligațiile fiscale ale jucătorilor profesioniști de fotbal

Soluție irevocabilă a Curții de Apel Timișoara. Jucătorii profesioniști de fotbal desfășoară activități dependente în raport de cluburile de fotbal unde activează în baza unor convenții civile și nu pot fi obligați la plata de taxe și contribuții precum membrii unei profesii liberale.

22 noiembrie 2013 |    Juridice.ro

Prin hotarârea irevocabilă nr. 11806/20.11.2013 pronunțată în dosarul 1492/115/2012, Curtea de Apel Timișoara a admis recursul fotbalistului Dan Alexa în contradictoriu cu CASA JUDEŢEANĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE CARAŞ-SEVERIN ce pretindea de la acesta printr-o decizie de impunere din 26.09.2011 contribuții de asigurări de sănătate în cuantum de 475.231 lei (din care 252.289 lei reprezentau numai obligațiile accesorii). Obligațiile erau calculate și impuse prin raportare la perioada 01.01.2006 – 26.09.2011 cât Dan Alexa a activat la Fotbal Club Politehnica Timișoara.

Veniturile fotbalistului provenind din derularea unor convenții civile cu clubul angajator au fost încadrate inițial pe prevederile art. 215 alin. 3 din Legea nr. 95/2006, respectiv, au fost considerate ca fiind venituri din activități independente, și ca atare contribuțiile la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate au fost reținute în sarcina fotbalistului.

Soluția a fost menținută la fond de Tribunalul Reșița, însă a fost infirmată în recurs de Curtea de Apel Timișoara. Critica principală în recurs a vizat opțiunea discutabilă a autorității de a încadra activitatea fotbalistului profesionist ca fiind una independentă, când de fapt, constatarea caracterului în realitate dependent și subordonat al activității fotbaliștilor, ar fi dus la un cu totul alt tip de retratare fiscală, respectiv, la așezarea diferită a sarcinii contribuțiilor, la angajator și nu la angajat! Considerentele exacte ale soluției pronunțate nu au fost deocamdată redactate, urmând să revenim de îndată ce acestea vor deveni disponibile.

În speță, s-a dovedit că printr-o mai justă retratare fiscală în aplicarea prerogativei prevăzute de art. 11 din Codul de procedură fiscală, conținutul economic al tranzacției dintre fotbalist ar fi trebuit să atragă încadrarea activității fotbalistului ca una dependentă în raport de clubul angajator. Chiar și titrat ca „profesionist”, fotbalistul aflat sub contract cu un club de fotbal nu poate fi considerat nici măcar în sensul Legii educației fizice și sportului sau al Regulamentului FRF ca desfășurând o activitate liberală, şi nici, din aceleaşi motive, ca putând desfășura o activitate autorizată susceptibilă de personalizare fiscală şi organizare ca PFA. În mod notoriu, fotbaliştii nu deţin cod unic de identificare fiscală, nu ţin contabilitate în partidă simplă, nu beneficiază de deduceri personale în plan fiscal, nu emit facturi și nu sunt înregistraţi în scop de TVA. Regulamentul FRF produce și o supremă contradicție atunci când la art. 13 prevede că un jucător de fotbal poate încheia, pentru aceeași perioadă de timp, un singur contract cu un singur club, trădând astfel caracterul cu totul dependent de club al serviciilor de prestații sportive. Raportul de subordonare și exclusivitate caracterizează atât contractele de muncă cât și contractele civile ale fotbaliștilor “profesioniști”, între cele două categorii de contracte neexistând deosebiri esențiale. Fotbaliștii profesioniști nu pot avea “clienți” mai multe cluburi concomitent, de la care să încaseze venituri iar regimul de activitate sportivă nu permite în realitate derularea nici unei alte activități remunerate. Dan Alexa este fotbalist profesionist, însă “licența” sa de fotbalist profesionist nu are semnificația unei licențe de liberă practică într-o profesie reglementată (precum licența de practică în avocatură, medicină, arhitectură etc). Art. 14 din L69/2000 definește sportivul profesionist, pe de o parte, prin trimitere la licența de sportiv profesionist (raționament circular), iar pe de altă parte, prin trimitere la existența unei colaborări permanente (sic!) cu o structură sportivă. Astfel, definiția legală a sportivului profesionist include sportivul într-o categorie în baza înseși apartenenței sale la acea categorie! Așadar, licența de profesionist decurge primordial din angajarea permanentă a sportivului de către un club (cu contract de muncă sau convenție civilă), și nu din adeziunea fotbalistului la un statut profesional anume (uniune profesionala a unei profesii reglementate) precum în cazul unor profesiuni liberale.

Instanțele rămân astfel consecvente cu practica Înaltei Curți de Casație și Justiție care a statuat irevocabil prin Decizia 3318/2011 în dosarul de recurs 1039/46/2010, că activitatea desfășurată de jucătorul de fotbal nu este efectuată întâmplător și conjunctural și nu îndeplinește criteriile legale pentru a fi o activitate independentă.

Pe durata procesului, care a durat mai mult de un an și jumătate (fond-recurs), Dan Alexa a fost asistat de SCA DOBRINESCU DOBREV iar considerentele mai largi ale acestei polemici, de interes pentru un număr relativ important de fotbaliști vizați de acest veritabil armageddon fiscal, au făcut obiectul unei postări a noastre anterioare pe Juridice.ro: Jurisdicțiile pirat din fotbal, statutul fiscal incert al fotbalistului profesionist si iminența armaghedonului fiscal pe capul fotbaliștilor.