04 MARTIE 2019
Interviu de Mircea Oprea pentru rfi.ro

Pe 4 martie 2019 se împlinesc 42 de ani de la devastatorul cutremur din 1977. Seismul de atunci cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter ucidea în mai puțin de un minut peste 1.500 de persoane, peste 90% din Capitală, unde s-au prăbuşit peste 30 de clădiri şi blocuri mari. Astăzi, Bucureștiul are peste 800 de astfel de imobile care s-ar putea face una cu pământul în cazul unui cutremur puternic, clădiri în care trăiesc câteva zeci de mii de oameni. În ultimele 3 decenii, doar câteva zeci de astfel de blocuri au fost consolidate în Capitală, în principal din cauza faptului că unii locatari se opun lucrărilor costisitoare, iar legea nu îi poate obliga să se supună voinței majorității. Azi, Primăria Capitalei încearcă să găsească soluții. În ce măsură reușește?

Pe 4 martie 1977, cel mai mare seism din România, cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter, a pus la pământ sau a avariat circa 35.000 de locuinţe în doar 56 de secunde. Cutremurul s-a soldat cu 1.578 de morţi şi alte 11.000 de persoane rănite. Seismul, care a avut loc la ora 21:22, a produs cele mai mari pagube în Capitală, unde s-au prăbuşit 33 de clădiri şi blocuri mari, murind 1.424 de oameni. Pagubele materiale s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde în Capitală.

Specialiștii avertizează că scenariul s-ar putea repeta oricând, însă cu pagube materiale și umane mult mai însemnate. Cauza principală care susține acest scenariu sumbru este numărul mare de clădiri șubrede, nereabilitate de zeci de ani, cele mai multe dintre ele fiind situate în Capitală.

În aceste condiții, Primăria Capitalei a făcut publice detalii referitoare la stadiul rebilitării clădirilor cu risc seismic din Capitală. Peste 800 de clădiri din București ar fi afectate de un cutremur puternic, spune primarul Gabriela Firea, care susține că, până în 2020, municipalitatea va interveni pentru consolidare în toate cele 349 de clădiri încadrate la gradul risc seismic 1: ”Sunt 349 de clădiri în clasa 1 de risc seismic pericol public, 362 în clasa 2 de rism seismic, 111 ăn clasa 3. Până în 2020 vom interveni în cele 349 din categoria 1”.

Ascultă:

Primarul Bucureștiului nu explică însă cum va înlătura principala problemă care a stat în calea reabilitării în ultimii 30 de ani: lucrările nu pot fi efectuate fără acordul tuturor proprietarilor. Gabriela Firea spune doar că municipalitatea va acoperi o parte din costuri pentru ca locatarii clădirilor șubrede să nu mai aibă motiv să refuze reabilitarea imobilelor: ”Familiile în care venitul net/membru este mai mic de 2080 de lei, nu vor plăti nimic pentru reabilitare. Familiile care au un venit total sub 9.000 de lei, vor plăti jumătate din costuri, eșalonat în rate pe 25 de ani, fără dobândă”.

Ascultă:

Un sprijin care este binevenit, dar insuficient, spune preşedinte Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România, Radu Opaina. El reclamă faptul că lucrările vor putea fi în continuare blocate de locatarii care nu sunt de acord cu consolidările. În plus, oricum, calitatea puținelor lucrări efectuate până acum e îndoielnică, spune Radu Opaina: ”Reclamațiile proprietarilor nu prea concordă cu această activitate (n.r. de reabilitare). Mă tem că se face consolidare doar pe hârtie. Una scrie pe hârtie, bani mulți, dar fapte puține”.

Ascultă:

De optimismul primăriei Capitalei se îndoiește și avocatul Dumitru Dobrev, specializat pe urbanism. El amintește că primarul Gabriela Firea uită de o decizie esențială a Instanței, care complică din start lucrurile: ”Curtea de Apel București a anulat hotărârea de Consiliu General prin care a fost înființată această societate municipală înființată de doamna Firea. Dacă avea un miligram de bună-credință, Firea se folosea de aparatul Primăriei Generale. Dar doamna Firea nu vrea să facă licitații publice, înțelegeți?”.

Ascultă:

Oricum ar sta lucrurile, ajutorul oferit de Primăria Capitalei este binevenit, mai spune avocatul. Totuși, e de părere Dumitru Dobrev, nu înseamnă că problema este rezolvată.

Ascultă:

În final, o estimare: în 2009, Institutul de Cercetare în Construcții spunea următoarele: un cutremur puternic ar putea produce în România până la jumătate de milion de morți, cei mai mulți în București.