Arta furatului căciulii la români

Referitor la examenul de bacalaureat de anul acesta, un înalt demnitar declara: „Vă felicit pentru organizare, vă felicit că nu v-ați lăsat impresionat de tot felul de frustrați care au satisfacții sadice că pică nu știu câți elevi“. Politicienii români și realizatorii de emisiuni TV, firi impresionabile, plâng alături de bieții elevi, care sunt torturați, se înțelege, de evaluările dure prin care sunt nevoiți să treacă, dar nu își pun problema ce înseamnă acele procente din statisticile Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar.

În 2013, numărul celor care au promovat examenul în sesiunea de vară 2013 este de 56,4%, în creștere față de 44,4% în 2012, însă asta în condițiile în care circa 20.000 de absolvenți ai clasei a XII-a nu s-au înscris anul acesta în examen. Dacă ar fi făcut-o, procentul de promovați ar fi fost tot sub 50%. Fostul ministru Mircea Miclea sintetiza foarte plastic situația într-un interviu acordat Revistei „22”: „Problema fundamentală, în evaluările naționale din acest an, constă în faptul că unul din patru elevi nu a trecut examenul de capacitate, deși era unul ușor, și unul din doi elevi nu a trecut examenul de bacalaureat. Închipuiți-vă că unul din două avioane s-ar prăbuși sau că una din patru mașini s-ar strica în trafic.”

Să nu credeți însă că elevii au picat pe capete bacul pentru că ar fi avut subiecte ca de admitere la Oxford. Dimpotrivă. Subiectele, cel puțin la unele discipline, par desprinse din Un pedagog de școală nouă, întărind atașamentul dascălului român față de proto-modelul Marius Chicoș Rostogan: „Menționați statul medieval românesc și domnitorul acestuia, la care se referă sursa dată”, cerea, pentru 6 puncte, unul dintre subiectele la istorie, în condițiile în care primele 3 rânduri ale textului suport erau: „Progresele expansiunii turcești […] au sporit presiunea otomană la Dunăre și au creat o amenințare directă pentru independența Ţării Românești. În confruntarea militară care se anunța, Vlad [Ţepeș] s-a decis să preia inițiativa”. Ei, elevului care nu a rezolvat cerința asta îndrăznește să-i dai, tu, patron sau șef de tură, să citească instrucțiunile de folosire ale unui utilaj simplu și apoi lasă-l la butoane. Înțelegeți ce zic? Unul dintre două avioane pică, țineți minte imaginea asta…

OECD (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare) la care România are statut de stat candidat2 aplică periodic testele PISA (Programme for International Student Assessment), care verifică abilitățile elevilor în trei domenii-cheie: lectură, matematică și științe3. Dacă România ar fi primită în rândul statelor membre OECD ar exista o recunoașterea implicită, la nivel global, a statutului său de economie de piață funcțională și democrație consolidată, cu impact asupra ratingului de țară și atragerii investițiilor străine. Testele PISA au nu doar o valoare de diagnoză a situației prezente a învățământului unei țări, cât, mai ales, o funcție de prognoză pentru dezvoltarea ei economică viitoare. Ca urmare, indicele riscului de țară, alfa și omega pentru investitori, este indisolubil legat de evaluările OECD.

2 Aderarea României la OCDE este un obiectiv strategic al politicii externe române, inclus în programul de guvernare 2013-2016. România a reiterat, în 2012, intenția de aderare la organizație prin scrisoarea premierului român, Victor-Viorel Ponta, adresată secretarului general al OCDE, Angel Gurria.

3 Testele PISA evaluează măsura în care elevii aflați spre finalul educației obligatorii dețin unele dintre competențele-cheie, cunoștințele și deprinderile de bază esențiale pentru continuarea studiilor, inserție în viața socială sau pentru integrarea pe piața muncii. La testele PISA, problemele de rezolvat au ca punct de pornire texte non-literare și chiar hărți, imagini și reprezentări schematice. 75% din întrebări sunt chestiuni de matematică aplicată iar restul de lectură și științe.

Dar cum testele PISA nu conțin întrebări a la Marius Chicoș Rostogan, scorurile obținute de elevii români la testările din ultimii 10 ani la care au participat școlile românești sunt semnificativ sub media țărilor OECD, România situându-se în Europa doar peste Muntenegru și Albania.4

Calitatea forței de muncă, indiferent de faptul că vorbim de gulere albe sau de gulere albastre, este un factor5 pe care investitorii îl iau în considerare alături de stabilitatea socială și politică, gradul de previzibilitate și calitatea legislației, nivelul fiscalității, infrastructura și accesul la materii prime, pentru a alege o țară sau alta în care să-și localizeze o afacere.

5 Rezultatele programului OECD/PISA sunt de interes public, național și internațional, deoarece PISA este o parte importantă a unui program continuu al OECD de monitorizare a rezultatelor învățării și de raportare, pe baza indicatorilor educaționali, a tendințelor înregistrate în timp, la nivel sistemic, rezultate din analiza competențelor dobândite de către tinerii de 15 ani din întreaga lume.

Or, în condițiile în care în Balcani sunt deja patru țări membre ale Uniunii Europene și există o competiție aprigă pentru atragerea capitalului străin, România este într-un dezavantaj semnificativ la cele mai multe din aspectele care contează. Vecina noastră Bulgaria, ca și Slovenia, are un TVA de 20%. Mai mult, Bulgaria are salariul mediu pe economie mai mic6 decât al nostru, un impozit pe profit de 10%, iar impozitul pe dividende este de 5%, ceea ce duce la concluzia că vecinii noștri de la sud de Dunăre au o strategie de atragere a investițiilor bazată inclusiv pe dumping fiscal.

6 Cele mai mici salarii medii brute lunare s-au înregistrat în 2010, potrivit EUROSTAT, în țările est europene – Bulgaria (363 euro) și România (474 euro). Pentru detalii a se vedea

Faptul că pe investitorii serioși îi interesează și capitalul uman rezultă fără dubiu și din faptul că cele mai multe din investițiile importante ale companiilor de prestigiu sunt localizate cu precădere în vestul țării unde există, de generații, o anumită tradiție a muncii industriale, și mai puțin în est sau în sud.

Dacă avem în vedere toată această stare de fapt, de ce să ne mai mirăm că investițiile străine directe7 atrase de România în primele cinci luni ale lui 2013 au totalizat 414 milioane de euro, în scădere cu 37% față de perioada similară a anului anterior?

7 Fluxul de capital străin intrat pe piața locală a atins 656 milioane de euro în perioada ianuarie-mai 2012 potrivit unui comunicat BNR

Dumitru DOBREV

Publicat în „REVISTA ROMÂNĂ DE DREPT AL AFACERILOR” cu numărul 7 din data de 31 iulie 2013