Business24.ro Miercuri, 09 Decembrie 2015,

Avocatul Luisiana Dobrinescu priveste cu un ochi critic relatia dintre mediul de afaceri din Romania si institutiile cu rol de control fiscal din tara noastra si face cateva previziuni referitoare la modul in care sectorul de business ar putea evolua in anii urmatori, intr-un interviu acordat Business24.

Pe termen scurt, reprezentantul Casei de Avocatura Dobrinescu Dobrev crede ca antreprenorii romani si cei europeni vor traversa o serie de provocari diverse, reprezentate de reforma fiscala din tara noastra, dar si de mult discutatul acord TTIP, care ar urma sa elimine granitele comerciale dintre piata europeana si cea nord-americana.

In plan intern, Dobrinescu sanctioneaza modul de operare al ANAF, acuzand agentia ca se razbuna pe contribuabilii cinstiti, in vreme ce marii evazionisti au prea putin de suferit in urma controalelor.

Nu cu mult timp in urma, unul dintre colegii dvs. de breasla, Gabriel Biris, caracteriza comportamentul ANAF ca fiind similar cu acela al unui „grup infractional organizat”. Dupa 14 ani de experienta in domeniul consultantei fiscale, cum ati defini relatia dintre antreprenor si organele de control fiscal ale statului roman si care este efectul acestei relatii asupra mediului de afaceri din tara?

Nu pot comenta pe deplin aprecierile colegului meu, insa cu siguranta printre motivele care l-au determinat sa faca aceasta declaratie este un sentiment complex de dezamagire, cu care ma identific pe deplin: dezamagire ca incapacitatea de actiune a ANAF din ultimii zece ani nu a fost recunoscuta si asumata in mod matur, ci s-a intors impotriva contribuabililor sub forma de razbunare si, mai ales, dezamagire pentru modalitatea lasa de actiune: sanctionarea drastica a comerciantilor pentru fapta furnizorilor lor, fara a depune prea mult efort in a demonstra ca cei sanctionati au vreo culpa.

Acesta este furt si da, furtul organizat se incadreaza in agravanta grupului infractional organizat.

Cei care ne platim taxele la zi asteptam ca ANAF sa ne dea un sentiment de securitate atat in ceea ce priveste propriul business, cat si in ceea ce priveste descurajarea concurentilor neloiali care eludeaza obligatiile fiscale.

In conditiile in care cei sanctionati sunt tocmai comerciantii cinstiti, sentimentul contribuabililor fata de ANAF nu poate fi decat de dezamagire, de maxima frustrare si de neincredere.

Vreau sa fac precizarea ca reprosurile fata de ANAF ca institutie nu coincid cu reprosurile fata de inspectorii fiscali.

Motivul diferentierii este ca multi dintre ei isi indeplinesc ordinele se serviciu din frica si cu o prudenta maxima fata de propria lor soarta. In aceste conditii, inspectorilor nu le poti reprosa decat ca se complac in aceasta situatie.

In ultimele 6 luni am fost de nenumarate ori in situatia in care inspectorii Antifrauda si inspectori fiscali nu ne-au putut privi in ochi cand ne-au comunicat deciziile de instituire a masurilor asiguratorii sau deciziile de impunere. Ne-au repetat insa ca nu pot face altfel, ca in fiecare saptamana sunt presati sa raporteze ce au colectat si ca multi colegi de-ai lor au fost sanctionati sau se afla sub investigatie (Curtea de Conturi, ANI, DNA etc).

De 14 ani imi asist clientii la inspectiile fiscale si pot afirma fara dubiu ca in structurile de inspectie fiscala exista oameni foarte bine pregatiti si de buna credinta. Din pacate, alaturi de contribuabili, si ei sunt victimele abordarilor agresive ale ANAF.

Cred ca este foarte mare nevoie ca acesti oameni sa fie promovati in structurile de conducere ale ANAF. Aceste structuri ar trebui sa coopteze si persoane din mediul de business, buni profesionisti, cu verticalitate, insa care stiu cat este de greu sa gasesti clienti, cat este de imposibil sa stii daca furnizorul tau isi calculeaza si plateste corect impozitele si cat de dificil este sa remunerezi oamenii la adevarata lor valoare, in conditiile fiscalitatii de astazi.

Cand muncesti ani buni cate 14 ore pe zi pentru a avea un business viabil (supus si greselii, dar nu evaziunii), abordarea este cu siguranta diferita.

Sunt sustinatoarea unei exigente maxime din partea ANAF, insa si a responsabilitatii si rezonabilitatii in decizii.

Atunci cand instituim masuri asiguratorii dupa controale ce dureaza cateva zile, blocam toata activitatea contribuabilului, dar ne pierdem complet interesul de a efectua o inspectie fiscala minutioasa si obiectiva, suntem departe de a fi responsabili…

Tema TVA este una care starneste discutii aprinse si in Romania, dar si in cadrul UE. Ce sanse are blocul comunitar de a adopta in viitorul apropiat o politica comuna in privinta sistemului de taxe aplicate companiilor?

Sistemul TVA si-a atins limitele la nivel comunitar… Din pacate, inertia birocratica impiedica deocamdata evolutia acestui sistem, preferand peticirea lui si nu re-croirea.

In materia impozitelor directe nu estimez un orizont relativ apropiat de timp in care Comunitatea sa adopte o politica comuna, in primul rand pentru ca astfel statele membre si-ar pierde intru totul suveranitatea fiscala…

Ce influenta ar putea avea uniformizarea TVA, de exemplu, asupra bugetelor unor state din Europa de Sud-Est, ca Romania, Ungaria sau Bulgaria?

Cotele reduse de TVA din anumite state membre incurajeaza importurile prin respectivele state, iar cotele mari de TVA favorizeaza evaziunea.

Uniformizarea TVA ar uniformiza aceste doua aspecte. Din punct de vedere al structurarilor internationale de business, impozitarea directa este insa mult mai importanta decat TVA.

Ce impact ar putea avea semnarea acordului TTIP asupra pietei comunitare?

Acordul TTIP vizeaza schimbarea regulilor privind circulatia bunurilor si a serviciilor. Se intentioneaza schimbarea procedurilor vamale si a regulilor administrative astfel incat sa largeasca piata comuna. Aici ar fi singurul aspect fiscal direct, prin eliminarea sau diminuarea unor taxe vamale.

Este mai mult decat evident ca aceasta largire a pietei comune va veni la pachet cu multe aspecte negative, de la circulatia unor produse restrictionate in Comunitate (e.g. organismele modificate genetic) pana la uriasa presiune pe preturi – statele cu un regim slab de subventionare a productiei, precum Romania, putand avea mult de suferit).

Ce influenta va avea noul Cod Fiscal asupra mediului de afaceri din Romania incepand cu anul viitor? Incercati sa detaliati aceste aspecte atat din perspectiva unui investitor autohton, cat si a unei companii externe care ar dori sa investeasca in Romania.

Codul fiscal si Codul de procedura fiscala din 2016 marcheaza o evolutie clara a fiscalitatii in Romania.

De la principii de drept caracteristice oricarei legislatii moderne (e.g. in dubio contra fiscum), pana la masuri de politica fiscala (e.g. diminuarea cotei de TVA si a impozitului pe dividende), toate acest masuri aduc un plus pentru mediul de business.

Pentru a consolida increderea investitorilor ca Romania este o oportunitate de afaceri, ne mai trebuie doar stabilitate legislativa si consecventa in aplicarea dispozitiilor legale.

Investitiile imobiliare au fost cu predilectie impulsionate prin marirea plafonului la 450.000 lei pentru achizitiile de imobile cu cota redusa de TVA de 5% si prin aplicarea masurilor de taxare inversa la terenuri si constructii.

Un aspect esential ramane insa nerezolvat: nivelul exagerat de mare al taxelor si contributiilor salariale. Fiecare investitor (roman sau strain) este constient de faptul ca succesul nu poate veni decat cu ajutorul oamenilor corect remunerati. Ori intarzierea diminuarii contributiilor sociale si a plafonarii reale a contributiilor sociale este un aspect negativ care surclaseaza diminuarea cotei de TVA la 20%.

Casa de avocatura pe care o reprezentati se concentreaza din ce in ce mai mult pe oferirea de consultanta. Ce oferiti diferit fata de concurenta?

Echipa de consultanta fiscala a Dobrinescu Dobrev, formata din avocati, consultanti fiscali si economisti, este omogena sub aspectul atitudinii fata de client si fata de proiecte.

Stim ca la acest moment practica este mai importanta decat teoria, motiv pentru care ne ferim sa livram clientilor zeci de pagini de teorie si ne concentram pe asistenta efectiva in intelegerea de catre client a avantajelor si riscurilor fiscale pe care le presupune o operatiune si pe structurarea operatiunii in cel mai corect si convenabil mod din punct de vedere operational si fiscal.

Am intalnit de foarte multe ori structuri complexe si corecte propuse de consultanti, care nu au rezistat in inspectiile fiscale pentru faptul ca erau mult prea complicate pentru a fi urmate in practica de intreg staff-ul clientului (de la departamentul juridic, la agentii de vanzari, departamentul de logistica etc).

De aceea ne concentram pe identificarea structurii optime fiscale dar si fezabile pentru domeniul de activitate si structura organizatorica a clientului.

Care este telul dvs. din punct de vedere al business-ului pentru 2016?

In anul 2016 ne propunem sa ne consolidam echipa si pozitia pe piata de consultanta si de avocatura fiscala. Vom oferi ca si pana acum servicii individualizate, lucrate cu mare atentie si profesionalism, in detrimentul serviciilor lucrate volumetric, pe care le-am evitat intotdeauna.