FINANȚIȘTII – Cele mai frecvente greseli in abordarea conventiilor civile

Cele mai frecvente greseli in abordarea conventiilor civile
Luisiana Dobrinescu, Avocat fondator DOBRINESCU DOBREV SCA

17 Septembrie 2012 13:24 Monica Cercelescu

Cat de „rentabila” mai este conventia civila in actualul context legislativ versus raporturile de munca sau angajarea de zilieri

Reglementarile fiscale si civile succesive au determinat o serie de confuzii terminologice cu privire la conventia civila. In consecinta, acest instrument continua sa fie folosit pe scara larga, insa, de cele mai multe ori, intr-un mod total eronat, cu consecintele fiscale de rigoare. Putini stiu ca, in actualul context legislativ, o conventie civila poate fi folosita numai in raporturile cu persoane fizice neautorizate si numai in anumite situatii. Contractele incheiate cu persoanele fizice autorizate au un regim fiscal distinct de cel al conventiilor civile. Din punct de vedere tehnic, intrarea in vigoare a Noului Cod Civil a reprezentat un moment important in ceea ce priveste interpretarea impozitarii veniturilor din conventii civile. Mai nou, de la 1 iulie 2012, taxarea acestora s-a schimbat.
Despre confuziile care se fac in abordarea conventiilor civile si despre modul corect de interpretare a acestora in actualul context legislativ ne vorbeste Luisiana Dobrinescu, Avocat fondator DOBRINESCU DOBREV SCA
Ce reglementari au generat seria confuziilor cu privire la conventia civila?
Cand vorbim despre conventii civile, multi dintre noi inca se mai gandesc la contractele cu timp de lucru de maximum 3 ore pe zi. Acest conservatorism a generat in ultimii ani grave erori juridice si fiscale legate de utilizarea improprie a instrumentului de contractare numit conventie civila.
Notiunea de conventie civila a fost introdusa in legislatia romaneasca de Legea nr. 83/1995 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca. Ulterior, conventia civila a fost preluata de Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca, care mentinea posibilitatea incheierii de conventii civile pentru desfasurarea, cu regularitate, a unor activitati care nu depasesc in medie 3 ore pe zi.
Aceasta structura de contractare a devenit frecvent utilizata, datorita regimului fiscal derogatoriu (veniturile astfel obtinute erau scutite de la plata contributiilor sociale). In timp, s-a abuzat de aceasta structura de contractare, fiind utilizata pentru a masca plata mai ieftina a salariilor. In consecinta, OUG nr. 23/2003 a abrogat dispozitiile din legea nr. 130/1999 referitoare la conventiile civile.
Ca urmare a acestei abrogari a disparut din plan legislativ posibilitatea incadrarii in munca in baza unei conventii civile, sub incidenta legislatiei muncii, ramanand doar notiunea de contract civil, reglementata inca din anul 1864 de Codul Civil.
Acesta este momentul la care, in general in randul ne-juristilor, s-a produs o confuzie in terminologie. Mentinerea posibilitatii de contractare a unei persoane in baza unui contract reglementat de Codul Civil a fost combinata cu vechea structura a conventiilor civile reglementate de Legea 130. Rezultatul: s-a continuat in mod gresit contractarea fortei de munca “in baza Codului Civil”, pentru activitati cu caracter permanent.
Imbratisarea unei astfel de practici a dus la eludarea atat a legislatiei muncii (care obliga la incheierea unui contract de munca chiar si pentru activitatile care necesitau un program zilnic redus), cat si a legislatiei fiscale (taxele si contributiile datorate pentru veniturile din conventiile civile fiind de doua ori mai mici decat sarcina fiscala aferenta salariilor).
In acest context, incepand cu anul 2010, practica inspectiilor fiscale s-a remarcat printr-un accent deosebit asupra veniturilor obtinute ca urmare a incheierii conventiilor civile.
In baza dispozitiilor art. 11 din Codul Fiscal, organele de inspectie au recalificat din punct de vedere fiscal veniturile obtinute din conventiile civile incheiate pentru activitati care nu aveau caracter ocazional, in venituri din salarii, cu consecinta calculului retroactiv de impozit si contributii sociale.
Ordonanta de urgenta nr. 58 din iunie 2010 a marcat inceputul unor balbe legislative fara precedent. Incalcand intreaga teorie civilista expusa mai sus, art. III din OUG 58/2010 a considerat veniturile obtinute din conventii civile ca fiind venituri de natura profesionala, supunandu-le platii contribuiilor sociale!
Mediatizarea intensa a acestei modificari legislative (pe fondul unor controale-eveniment la mari trusturi de presa) si buimaceala administratiei publice care inca nu era pregatita pentru administrarea unui val considerabil de contribuabili, a determinat o schimbare de mentalitate.
De teama instabilitatii legislative si a controalelor fiscale, marea majoritate a contribuabililor au renuntat la utilizarea structurii dualiste de contractare: respectiv contract de munca si conventie civila incheiate simultan cu aceeasi persoana.
Ce modificari a adus Noul Cod Civil in cazul conventiilor civile?Din punct de vedere tehnic, impozitarea veniturilor din conventii civile a mai cunoscut un moment important, respectiv cel al intrarii in vigoare a Noului Cod Civil. Mediatizandu-se faptul ca Noul Cod Civil a abrogat Codul Comercial, interpretarile contractelor civile au cazut in cealalta extrema: brusc, orice contract incheiat de persoane fizice (inclusiv persoane fizice autorizate) a devenit conventie civila!
Astfel, in primavara anului 2012, beneficiarii contractelor de prestari servicii incheiate cu avocati, consultanti fiscali si alte persoane avand profesii independente si/sau liberale aplicau sumelor platite regimul fiscal al retinerii la sursa a impozitului pe venit (conform art. 52 Cod Fiscal).
A fost nevoie de clarificari legislative pentru a face distinctia dintre cele doua tipuri de raporturi juridice si dintre cele doua tipuri de regimuri fiscale.
Se pot incheia conventii civile si cu persoanele fizice neautorizate?Conventiile civile se pot incheia numai cu persoane fizice neautorizate. Contractele incheiate cu persoane fizice autorizate au alt regim juridic si fiscal.
Desi Noul Cod Civil nu a adus nicio modificare reala cu privire la conventiile civile, a generat modificari in legislatia fiscala prin care a fost delimitata notiunea de contract civil (in sens general) de notiunea de conventie civila. Practic, notiunea de conventie civila a ramas a fi utilizata doar pentru contractele civile incheiate cu persoane fizice (neautorizate – n.r.) care presteaza cu titlu ocazional anumite servicii.
Contractele incheiate cu persoane fizice autorizate si cu persoane care exercita profesii liberale (denumiti profesionisti in terminologia Noului Cod Civil) au un regim juridic si fiscal distinct.
Conform art. 3 din Noul Cod Civil, sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere. Notiunea „profesionist” prevazuta la art. 3 din Codul Civil include categoriile de comerciant, intreprinzator, operator economic, precum si orice alte persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale.
Se poate spune ca la acest moment legislatia referitoare la conventiile civile este asa cum ar fi trebuit sa arate inca din 2003, de la abrogarea Legii nr. 130/1999.
Cum se taxeaza conventia civila incepand cu 1 iulie 2012? Ce optiune in privinta impozitului pe venit recomandati contribuabililor?Conform art. 52 din Codul Fiscal, persoanele juridice sau alte entitati care conduc evidenta contabila au obligatia de a calcula si retine la sursa un impozit pe venit de 10% aplicat veniturilor din conventii civile. Acest impozit anticipat de 10% urmeaza a se regulariza prin depunerea declaratiei de venit realizat, in luna mai a anului urmator (formularul 200). Contractual se poate opta pentru retinerea la sursa de 16%, impozitul in acest caz fiind final.
Practic, in conditiile in care veniturile din conventii civile sunt supuse platii contributiilor sociale, este recomandabil sa se opteze pentru retinerea la sursa de 10% impozit pe venit, pentru ca prin declaratia 200 sa se deduca cheltuielile cu contributiile sociale.
Pentru a evita orice deficienta de interpretare, prin Ordonanta 15/2012 a fost introdusa precizarea ca aceste retineri la sursa nu se fac si pentru veniturile obtinute in baza contractelor civile de contribuabilii care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere.
Pentru veniturile din conventii civile se datoreaza contributiile individuale la asigurarile de pensii si de sanatate (10,5% pensii si 5,5% sanatate). Contributiile se aplica venitului brut stabilit prin contract, se retin de catre platitorii de venituri si se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.
Nu datoreaza contributii sociale asupra venitului din conventii civile persoanele care sunt deja asigurate la sistemul public de pensii pentru veniturile din salarii, care au calitatea de pensionari sau care sunt asigurate in sistemele neintegrate de pensii (ex. avocatii).
Baza lunara de calcul a contributiei la pensii nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut prevazut in Legea bugetului asigurarilor sociale de stat (2.117 lei in prezent), iar baza lunara de calcul a contributiei de sanatate pentru venituri exclusive din conventii civile nu poate fi mai mica de un salariu minim pe tara (700 lei in prezent).
Incepand cu 1 iulie 2012, nu se mai datoreaza contributii la somaj.
Mai este rentabila conventia civila in actualul context legislativ?Veniturile obtinute din conventiile civile isi pastreaza un regim privilegiat de impozitare (cu aproximativ 13% mai putin fata de impozitarea veniturilor din salarii).
Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre o optiune intre incheierea unui contract de munca si o conventie civila datorita caracterului ocazional al activitatilor ce pot fi contractate prin intermediul unei conventii civile.
Poate un angajator sa incheie si conventii civile cu propriii angajati?Nu exista niciun impediment legal pentru un angajator de a contracta anumite servicii ocazionale cu proprii salariati, incheind conventii civile. In astfel de situatii miza nu este una de optimizare fiscala, ci mai degraba de flexibilizare a raportului juridic. Spre exemplu, o editura care la un moment dat organizeaza o conferinta poate incheia o conventie civila cu unul dintre salariatii sai, pe o perioada relativ scurta (30 de zile), pentru promovarea conferintei sau pentru procurarea unei baze de date cu persoanele interesate de un anumit domeniu (legat de subiectul conferintei). Un alt exemplu este dat de agentiile de publicitate care apeleaza la conventii civile pentru contractarea ocazionala a unor persoane care sa imparta pliante. Pentru astfel de activitati punctuale, agentiile de publicitate pot apela si la munca zilierilor.
In cazul in care se incheie un contract civil de prestari servicii cu o persoana fizica autorizata, veniturile astfel obtinute nu vor mai avea regimul de impozitare al conventiei civile, ci pe cel propriu veniturilor din activitati independente (prestatorul avand responsabilitatea platii tuturor taxelor si contributiilor datorate).
Ce este mai avantajos sub aspectul costului muncii: angajarea de zilieri sau conventiile civile?Angajarea de zilieri reprezinta o forma de contractare cu caracter ocazional, care nu confera persoanei respective statutul de salariat (desi suntem in situatia unor raporturi de prepusenie similare celor de munca).
Aceasta forma de angajare este o modalitate de incurajare a contractarii legale a fortei de munca, cu indeplinirea unor minime formalitati (exista doar un registru de evidenta a zilierilor care trebuie comunicat in fiecare luna de catre beneficiar catre inspectoratul teritorial de munca).
Contractarea zilierilor este des utilizata in domenii precum agricultura, spectacole, publicitate, curatenie etc.
Regimul de impozitare este cel asimilat salariilor – 16% impozit pe venit, cu retinere la sursa. Nu se datoreaza insa contributii sociale, zilierul avand posibilitatea asigurarii sale la sistemul public de pensii si de sanatate.
Din aceasta perspectiva, contractarea zilierilor este mai avantajoasa fiscal decat utilizarea conventiilor civile.

http://www.finantistii.ro/legislatie/cele-mai-frecvente-greseli-in-abordarea-conventiilor-civile-74973